Un copil ce-a crescut mare – Vladimir Pustan

Views

Pericolul nu era în putreziciunea corupţiei din cetatea eternă.

​Pericolul nu era nici în cuţitul ţinut în mâneca hainei de zeloţii bărboşi.

​Pericolul pentru întreaga lume nevăzută şi neagră şi pentru lucrurile aşezate trainic pe temelia păcatului şi a întunericului era într-o iesle, într-un grajd pentru vaci dintr-un obscur oraş din Efrata. Pericolul se numea Isus…

​Respins încă înainte de-a se naşte, refuzându-li-se părinţilor găzduirea, căutat de mic să fie ucis, trebuind să emigreze şi-a început lucrarea publică la treizeci de ani.

​A făcut numai bine. A iertat păcate, a vindecat bolnavi, a hrănit noroade, a adus speranţă şi bucurie, a înviat morţi, a rostit cuvinte eterne.
​Trădat şi părăsit S-a pus din dragoste pe cruce.

​A înviat duminica şi după patruzeci de zile a plecat la cer, promiţând că se va întoarce.

​Copilul a crescut. E Dumnezeu călare pe un cal alb cu haina muiată în sânge şi cu spada într-o mână.

​Cu cealaltă te cheamă la mântuire. Dacă-L asculţi spada nu-i pentru tine. Dacă nu, să-ţi fie frică. Nu mai e în grajdul cu vaci, un copilaş neajutorat. A crescut mare…

Sursa

Un copil ce-a crescut mare – Vladimir Pustan

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>